Astfel, la întâlnirea stabilită copiii din clasele a IX-a Resurse A şi a IX-a Resurse C au prezentat roadele căutării lor. Unii au adus cu adevărat informaţii noi pentru toată lumea, acestea au fost citite cu atenţie şi apoi comentate. Atractiv a fost subiectul despre cele mai mici cărţi din lume sau cel despre o carte ce nu conţine absolut deloc litera E.
O parte a curiozităţilor găsite au fost grupate sub denumirea Ştiaţi că…
Ştiaţi că…
· Asiro-babilonienii scriau pe tăbliţe de lut. Printre ruinele bibliotecilor din Babilon şi Ninive s-au păstrat peste 30.000 de cărţi scrise pe asemenea tăbliţe de lut.
· Multe popoare orientale antice scriau pe tăbliţe confecţionate din lemn, fildeş sau metal. Romanii foloseau tăbliţele cerate. S-a trecut apoi la papirus sau pergament, la tăbliţe de bronz, la piei de animale, la scoarţă de copac sau pânză.
· Egiptenii îşi scriau cărţile pe papirus. Acestea erau socotite cărţi sfinte, ceea ce i-a determinat pe egipteni să păstreze timp de două mii de ani secretul folosirii hârtiei de papirus.
· În cazul textelor importante, sulul de pergament era protejat de un toc de piele - strămoşul copertelor de astăzi.
· Treptat, tot pentru a fi protejat textul, au apărut mai multe inovaţii: numerotarea filelor, notarea titlului la început, coperta (care era alcătuită din plăcuţe de lemn învelite în piele, în aur sau în argint).
· În evul mediu, pe lângă obiect de cultură, cartea devenise şi obiect de lux: filele aveau ornamente, majusculele erau împodobite migălos, coperta era confecţionată din metale rare, fin cizelate, şi era împodobită cu pietre preţioase.
· În secolul al XII-lea, apare în Europa un nou material ca suport pentru scriere: hârtia; de fapt, hârtia fusese inventată de chinezi cu aproximativ o mie de ani înainte.
· Gutenberg a folosit litere mobile, confecţionate din metal; literele care formau textul se ungeau cu cerneală, se aşeza hârtia deasupra şi o presă permitea imprimarea lor ; foile se tipăreau numai pe o singură parte.
· La scurt timp după ce fusese inventat, tiparul este introdus – în 1507-în ţara noastră de către călugărul Macarie. El a tipărit la Târgovişte cărţi bisericeşti, Ţara Românească fiind, astfel, prima ţară din această parte a Europei în care au apărut cărţi tipărite.
· Cea mai vestită bibliotecă antică a fost Biblioteca din Alexandria (Egipt). În anul 300 î.Hr. acolo existau aproape 1 milion de volume (papirusuri).
· Biblioteca Congresului din Washington (S.U.A.) are cel mai mare fond de carte din lume.
· Biblioteca Academiei Române a fost înfiinţată în 1867 şi numără în prezent peste 8 milioane de volume, fiind una dintre cele mai importante biblioteci din ţară.
· Astăzi, marile biblioteci sunt computerizate şi se poate citi orice volum din fondul lor de carte pe reţeaua Internet.
O altă informaţie priveşte o carte ce nu conţine litera E.
Este vorba de "Gadsby", de Ernest Vincent Wright. Cartea nu conţine nici măcar o singură literă E, deşi aceasta este cea mai folosită literă în limba engleză. Textul integral îl găsiţi la http://www.spinelessbooks.com/gadsby/01.html
Elevii au găsit în presă un articol despre cele mai mici cărţi din lume.Spectaculos! 4.500 din cele mai mici cărţi ale lumii, în biblioteca unui ungur
Jozsef Tari strânge cărţi în miniatură din 1972 încoace, acum fiind fericitul proprietar a peste 4.500 de cărticele. Din această colecţie face parte şi cea mai minusculă carte din lume.
Majoritatea cărţilor sunt în limba ungară, altele venind din SUA, Mexic, Canada, Australia, Indonezia şi Japonia. Ironic, el are doar câteva cărţi aduse din ţările vecine Ungariei.
Din colecţia lui fac parte exemplare mai vechi de 100 de ani, dar mititica de la raft este preferata lui Jozsef. Măsoară 2.9 X 3.2 mm şi încape într-o coajă de nucă.
Pe lângă cărţi, ungurul mai deţine şi 15 ziare în miniatură, aici fiind inclus şi cel mai mic din lume, care măsoară 19 X 26 mm.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Scrieţi textul dumneavoastră aici
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.