CĂRŢI CELEBRE-ECRANIZĂRI CELEBRE


Cartea a fost, este şi va fi lucrul de căpătâi al culturii unui popor. La început, a folosit ca material tăbliţa de lut, apoi papirusul, pielea animalelor şi apoi hârtia. Întâi cărţile au apărut pentru a învăţa, a păstra în memorie faptele trecutului şi, încetul cu încetul, a apărut şi cartea pentru plăcere (plăcerea de a citi).
Dar, de câte ori citea o carte, cititorul îşi imaginea ceea ce se întâmplă, îşi folosea imaginaţia pentru a da „viaţă” întâmplărilor citite. Şi aşa a apărut filmul, cinema-ul. Pentru primele filme artistice au folosit ca punct de plecare subiectul unei cărţi, căci abia mai târziu au apărut scenariile.
În ziua de azi, există o tendinţă în rândurile elevilor: atunci când un profesor le recomandă să citească o anumită carte, aceştia caută prima dată să afle dacă acea carte a fost sau nu ecranizată. Dacă există filmul ei preferă să procure filmul, nu cartea. În cadrul activităţii, scopul celor două profesoare a fost de a scoate în evidenţă avantajele şi dezavantajele celor două obiecte de studiu – cartea şi filmul.
Elevi din clasele a XI-a, a IX-a şi a XII-a şi-au ales cărţi din literatura română şi cea universală care au fost ecranizate. Astfel au fost alese următoarele titluri: Baltagul de Mihail Sadoveanu, Moara cu noroc de Ioan Slavici, Enigma Otiliei de G. Călinescu, Copiii căpitanului Grant de Jules Verne, Codul lui Da Vinci de Dan Brown, Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război de Camil Petrescu şi The Southern Vampire Mysteries de Charlaine Harris. Ei au prezentat în paralel cartea şi filmul, apoi şi-au spus părerea în legătură cu întrebarea: Ce preferă? Cartea sau filmul?, prezentând avantaje sau dezavantaje pentru fiecare. Au putut să-şi exemplifice părerile cu scurte fragmente din carte şi film.
Copiii au sugerat, la sfârşit, ca la anul să se desfăşurare o activitate care să aşeze faţă în faţă cărţi şi filme din literatura română cu cele din literatura universală.

Prof.Murariu Mihaela