4/29/2011
CENTRUL DE DOCUMENTARE ŞI INFORMARE
Începând din luna octombrie a anului 2010 la Colegiul Agricol Fălticeni a început demararea unui proiect de înfiinţare a unui Centru de documentare şi informare din resurse proprii.
Centrul de documentare şi informare este locul în care elevii, cadrele didactice şi părinţii vin cu plăcere pentru a-şi îmbogăţi orizontul ştiinţific şi cultural, unde se pot dezvolta prin mijloace moderne, unde pot comunica şi desfăşura activităţi interculturale şi de egalizare a şanselor.
Se impunea amenajarea unui astfel de spaţiu, care să vină în întâmpinarea viitorului comunităţii, pregătind prin activităţile care se vor desfăşura aici tineri capabili de a se informa fără să fie constrânşi de lipsa calculatorului, a internetului, a enciclopediilor, a dicţionarelor.
Până în prezent am reuşit din resurse proprii să creăm un spaţiu şi să-l mobilăm adecvat unui CDI . Menţionăm că acestea au fost posibile datorită implicării elevilor, cadrelor didactice şi a comitetului de părinţi în activităţi de sensibilizare şi popularizare a acestui obiectiv în cadrul şcolii. Ne propunem în continuare să derulăm activităţi pentru realizarea unui fond de carte şi soft educaţional. De asemenea, avem în vedere şi atragerea unor sponsori pentru a finaliza aceste obiective.
In cadrul CDI vom desfăşura activităţi pedagogice, culturale, de comunicare (în interiorul instituţiei sau cu exteriorul, cu partenerii implicaţi în proiectele educative, cu părinţii şi comunitatea locală) şi activităţi de gestionare a resurselor.
Centrul de documentare şi informare va fi locul în care elevii proveniţi din medii defavorizate vor avea aceleaşi şanse ca şi ceilalţi elevi în faţa viitorului : tineri bine informaţi, conştienţi şi autonomi, capabili să se adapteze la lumea actuală prin intermediul şcolii.
RECLAMA CĂRŢILOR
La iniţiativa doamnei profesor Acatrinei-Vasiliu Lăcrămioara , în ziua de 3 aprilie 2011 fiecare elev al clasei a XII-a Servicii A şi-a prezentat una din cărţile preferate prin intermediul unui discurs adresat persuasiv, motivând şi argumentând alegerea făcută.La activitate au participat 30 de elevi .
- 14 elevi au ales o carte care a fost studiată în anii de liceu, 9 dintre aceştia alegând un autor canonic ( Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Mircea Eliade).
- 16 elevi au ales autori din diferite epoci si perioade culturale şi literare, cum ar fi: Emily Bronte, Jack London, Alexandre Dumas, Stendhal, Stephenie Meyer, Anne Rice, Jude Devereux, Audrey Niffengger, Nicholas Sparks, Stephen King, Paulo Coelho, , Ioan Ţicalo, Răzvan Ţupa.
În urma prezentării cărţilor am constatat că:
● Documentarea personală se fructifică în momentul redactării .
● Mulţi dintre elevi au ales să folosească citarea în corpul lucrării şi să precizeze sursele bibliografice în text, mai puţini preferând să precizeze sursele bibliografice în subsolul paginii.
● Citatele sunt reproduse corect şi sunt marcate corespunzător prin ghilimele.
● Unii elevi au folosit fişe de idei, adică atât extrase dintr-o lucrare citită, cât şi propriile lor reflecţii pe marginea acestora.(mai ales cei care au consultat studii critice ale unor autor canonici).
● Majoritatea elevilor au specificat corect sursele bibliografice.
● Elevii au folosit surse de documentare diferite: manuale de limba şi literatura română, dicţionare de diferite feluri (de terminologie literară sau de simboluri ), istorii literare, lucrări de critică literară, reviste literare, surse de documentare pe internet.
Acest tip de compunere a fost bine primit de elevi. Unii dintre ei sunt de părere că eseul de acest fel îi ajută să folosească corect sursele de documentare, alţii că e foarte important să precizeze sursele de documentare şi informare pentru a nu fi acuzaţi de plagiat.
Matei MihaelaClasa a XII-a Servicii A
Pledoarie pentru lectură
Noi cititorii suntem nişte personaje foarte active şi importante în acest act al creaţiei literare pentru că o astfel de operă se definitivează prin intermediul cititorului. El este cel care îi acordă şi îi găseşte multiple semnificaţii şi înţelesuri, stabilind astfel atributul de valoare al operei respective. "Lectura este cea care învolburează, îmbogăţeşte, recreează opera literară. "Prin urmare, cititorul "desăvârşeşte opera în direcţia propriei sale personalităţi".
Să citim nu înseamnă pur şi simplu parcurgearea unei înşiruiri de cuvinte. El este un proces activ, în care se actualizează cunoştinţele noastre trecute şi punctele noastre de vedere, în care ne raportăm emoţional la ceea ce citim, fiecare idee stimulând ceva în noi, şi astfel începe o serie de judecaţi care duc la noi; descoperirea de noi perspective, idei şi chiar idealuri.
Atat noi, cât şi opera respectivă se îmbogăţesc prin lectură. Opera capătă mesaje, semnificaţii, simboluri la care poate autorul nici nu s-a gandit în momentul creaţiei. Însă orice creaţie literară, nu se defineşte doar prin ceea ce a vrut să transmită creatorul ei, ci ea este totalitatea trăirilor afective, mesajelor, înţelesurilor pe care le generează în decursul istoriei ei.
Citind ne putem bucura de multe beneficii. Lectura este cea mai bună metodă de relaxare dintre cele "clasice". Multitudinea şi varietatea informaţiilor pe care ni le oferă cărţile, ne permit să facem tot felul de conexiuni şi în final să generăm idei noi. Lectura rămane cea mai eficientă şi mai plăcută formă de a ne menţine la nivel ridicat capacităţile mentale, cum ar fi puterea de concentrare, atenţia, memoria şi imaginaţia.
Ea este calea spre o mai bună comunicare. Imbogăţeşte vocabularul şi ne dă o mai bună fluenţă mentală şi implicit una verbală. Găsim uşor un subiect de conversaţie şi ne putem exprima o părere cu privire la domenii cât mai variate. Următorul pas este că devenim mai încrezători în interacţiunile noastre sociale.
Şi când avem toate astea, nivelul nostru de încredere în sine creşte, iar fericirea şi sentimentul de împlinire sunt o urmare firească.
Însă în momentul în care citim, e suficient să ştim că acela e momentul nostru de plăcere, de meditaţie, de linişte, de evadare într-o altă realitate şi să ne bucurăm din plin de el. Toate celelalte vor veni de la sine.
Vameşu Anca
Clasa a X-a Servicii .A
Să citim nu înseamnă pur şi simplu parcurgearea unei înşiruiri de cuvinte. El este un proces activ, în care se actualizează cunoştinţele noastre trecute şi punctele noastre de vedere, în care ne raportăm emoţional la ceea ce citim, fiecare idee stimulând ceva în noi, şi astfel începe o serie de judecaţi care duc la noi; descoperirea de noi perspective, idei şi chiar idealuri.
Atat noi, cât şi opera respectivă se îmbogăţesc prin lectură. Opera capătă mesaje, semnificaţii, simboluri la care poate autorul nici nu s-a gandit în momentul creaţiei. Însă orice creaţie literară, nu se defineşte doar prin ceea ce a vrut să transmită creatorul ei, ci ea este totalitatea trăirilor afective, mesajelor, înţelesurilor pe care le generează în decursul istoriei ei.
Citind ne putem bucura de multe beneficii. Lectura este cea mai bună metodă de relaxare dintre cele "clasice". Multitudinea şi varietatea informaţiilor pe care ni le oferă cărţile, ne permit să facem tot felul de conexiuni şi în final să generăm idei noi. Lectura rămane cea mai eficientă şi mai plăcută formă de a ne menţine la nivel ridicat capacităţile mentale, cum ar fi puterea de concentrare, atenţia, memoria şi imaginaţia.
Ea este calea spre o mai bună comunicare. Imbogăţeşte vocabularul şi ne dă o mai bună fluenţă mentală şi implicit una verbală. Găsim uşor un subiect de conversaţie şi ne putem exprima o părere cu privire la domenii cât mai variate. Următorul pas este că devenim mai încrezători în interacţiunile noastre sociale.
Şi când avem toate astea, nivelul nostru de încredere în sine creşte, iar fericirea şi sentimentul de împlinire sunt o urmare firească.
Însă în momentul în care citim, e suficient să ştim că acela e momentul nostru de plăcere, de meditaţie, de linişte, de evadare într-o altă realitate şi să ne bucurăm din plin de el. Toate celelalte vor veni de la sine.
Vameşu Anca
Clasa a X-a Servicii .A
Pledoarie pentru lectură
„Dacă ai carte, ai parte.” spune un proverb străvechi uitat de majoritatea tinerilor din ziua de azi.
Ei preferă să se ducă în cluburi sau să umble aiurea pe străzi în loc să citească.
Ei consideră că a citi este o pierdere de timp şi o activitate mult prea solicitantă pentru ei.
Prefer să citesc o carte decât să privesc ceea ce se difuzează la televizor.
Când citesc, păşesc cu totul în lumea aceea şi parcă sunt şi eu un personaj în acea carte.
Cu ajutorul cuvintelor îmi imaginez propria punere în scenă, propriul decor şi propriile personaje.
De multe ori, ceea ce se citeşte printre rândurile diverselor opere, este mai interesant şi mai educativ decât tot ce auzim pe stradă, în trafic, la şcoală sau prin cluburi şi baruri.
De ce merită să citim? Pur şi simplu asta simt şi asta îmi doresc să fac.
Lectura mă ajută să descopăr noi orizonturi, noi obiceiuri, noi tradiţii şi chiar noi oameni şi moduri de viaţă.
Mă ajută să-mi „cultiv vocabularul” şi să descopăr cuvinte şi semnificaţii noi.
Mă învaţă să deosebesc binele de rău şi răul de bine prin experienţele trăite sau amintite ale unor personaje sau pur şi simplu ale autorilor.
Merită să citim fiindcă e inutil să ne oprim la o evoluţie tehnologică sau materială, ştiind cât de multe satisfacţii ne aduce partea spirituală a vieţii, uneori (poate prea des) uitată.
Merită să citim fiindcă mereu vom găsi bucurii în filele unei cărţi, descrieri ale unor momente trăite de noi, sau poate descrieri ale unor momente pe care ne-am fi dorit să le trăim.
O lectură e o preţioasă sursă de exerciţiu empatic, fiindcă putem juca multiple roluri, chiar în calitate de cititor al unei cărţi bune, din care să învăţăm mai multe decât ne-am fi închipuit vreodată.
Merită să citim din enorm de multe motive, chiar pentru simplul fapt că adorăm cuvintele şi semnificaţiile purtate de către acestea, însă un argument nobil ar fi că merită să citim fiindcă suntem în stare. Şi e adevărat, ne putem considera binecuvântaţi fiindcă putem citi, ştiind că în întreaga lume sunt mii de oameni care şi-ar dori lucrul acesta, dar se află într-o oarecare imposibilitate fizică sau psihică pentru a-l face.
Citind, dovedim că ne pasă, şi mai mult, dovedim că suntem preocupaţi şi de suflet, nu doar de trup!
Ştefan Roxana – Andreeaclasa. a X-a Servicii A
Ei preferă să se ducă în cluburi sau să umble aiurea pe străzi în loc să citească.
Ei consideră că a citi este o pierdere de timp şi o activitate mult prea solicitantă pentru ei.
Prefer să citesc o carte decât să privesc ceea ce se difuzează la televizor.
Când citesc, păşesc cu totul în lumea aceea şi parcă sunt şi eu un personaj în acea carte.
Cu ajutorul cuvintelor îmi imaginez propria punere în scenă, propriul decor şi propriile personaje.
De multe ori, ceea ce se citeşte printre rândurile diverselor opere, este mai interesant şi mai educativ decât tot ce auzim pe stradă, în trafic, la şcoală sau prin cluburi şi baruri.
De ce merită să citim? Pur şi simplu asta simt şi asta îmi doresc să fac.
Lectura mă ajută să descopăr noi orizonturi, noi obiceiuri, noi tradiţii şi chiar noi oameni şi moduri de viaţă.
Mă ajută să-mi „cultiv vocabularul” şi să descopăr cuvinte şi semnificaţii noi.
Mă învaţă să deosebesc binele de rău şi răul de bine prin experienţele trăite sau amintite ale unor personaje sau pur şi simplu ale autorilor.
Merită să citim fiindcă e inutil să ne oprim la o evoluţie tehnologică sau materială, ştiind cât de multe satisfacţii ne aduce partea spirituală a vieţii, uneori (poate prea des) uitată.
Merită să citim fiindcă mereu vom găsi bucurii în filele unei cărţi, descrieri ale unor momente trăite de noi, sau poate descrieri ale unor momente pe care ne-am fi dorit să le trăim.
O lectură e o preţioasă sursă de exerciţiu empatic, fiindcă putem juca multiple roluri, chiar în calitate de cititor al unei cărţi bune, din care să învăţăm mai multe decât ne-am fi închipuit vreodată.
Merită să citim din enorm de multe motive, chiar pentru simplul fapt că adorăm cuvintele şi semnificaţiile purtate de către acestea, însă un argument nobil ar fi că merită să citim fiindcă suntem în stare. Şi e adevărat, ne putem considera binecuvântaţi fiindcă putem citi, ştiind că în întreaga lume sunt mii de oameni care şi-ar dori lucrul acesta, dar se află într-o oarecare imposibilitate fizică sau psihică pentru a-l face.
Citind, dovedim că ne pasă, şi mai mult, dovedim că suntem preocupaţi şi de suflet, nu doar de trup!
Ştefan Roxana – Andreeaclasa. a X-a Servicii A
Pledoarie pentru lectură
Se spune cǎ ,,nu existǎ cǎrţi bune şi cǎrţi rele,ci doar cititori înţelepţi sau mai puţin înţelepţi”. Indiferent de vârstǎ, religie, sex, naționalitate sau orice alt criteriu, cartea este o parte din viața noastrǎ. Nu te poţi numi om în secolul al XXI+lea dacǎ nu ai citit mǎcar câteva cǎrţi la viaţa ta. Cu siguranţǎ ar fi mulți cei care ar vrea sǎ mǎ contrazicǎ, însǎ pǎrerea mea este cǎ nu aş fi avut o copilǎrie atât de frumoasǎ fǎrǎ nǎzdrǎvǎniile lui Nicǎ, fǎrǎ abilitatea lui Tom Sawyer sau Huckleberry Finn. Acestea sunt fǎrǎ sǎ vrem momente din viaţa noastrǎ, ne definesc, iar în timp ne formeazǎ ca oameni, putându-ne astfel pǎstra şi o parte din inocenţa copilǎriei recitind aceste cǎrţi şi la maturitate.
Cum ar putea fetele sǎ aprecieze faptul cǎ au pǎrinţi şi au o locuinţă dacǎ nu s-ar compara cu micuța Heidi ?
În serile lungi de varǎ, care parcǎ nu se mai sfârşesc, cum ar fi dacǎ deodatǎ ne-am trezi în frumoasa Franţă urmǎrind faptele pline de vitejie ale lui d’Artagnan spre cucerirea doamnei Bonacieux sau încercǎrile malefice ale lui Milady de a face numai ce spune Cardinalul? Sunǎ tentant? Cu siguranţǎ! Imaginaţi-vǎ un tânǎr care dupǎ citirea cǎrţii Enigma Otiliei de G. Cǎlinescu îşi schimbǎ total caracterul şi devine din bǎiatul ,,șmecher” de cartier care asculta pânǎ ieri numai de propriile instincte, un tânǎr galant, respectuos şi cu o ţinutǎ demnǎ de un tânǎr. Cu siguranţǎ cǎ şi bǎieţilor din ziua de azi le-ar plǎcea o prietenǎ cu trǎsǎturile Otiliei, elegantǎ şi cu un vocabular exemplar.
Indiferent dacǎ vrem sau nu, cǎrţile sunt ,,pǎrți” din viaţa noastrǎ şi cu cât citim mai mult cu atât mai bine, ne îmbogǎţim vocabularul, ne creem o pǎrere mai bunǎ, mai frumoasǎ despre viaţǎ. Cǎrţile, atunci când suntem trişti, ne fac sǎ uitǎm şi sǎ ne cufundǎm în lumea lor, scǎpând parcǎ de toate grijile, nevoile şi neajunsurile vieţii cotidiene. Cartea sau cǎrţile preferate îţi reflectǎ caracterul, spun foarte multe despre tine. De multe ori ne putem asemǎna cu unele personaje din cǎrţi şi putem vedea cum au procedat ele în anumite situaţii, dacǎ au fǎcut bine sau nu. Cei care, poate de multe ori nu admirǎ florile sau pur şi simplu nu le plac, cum ar reacţiona dacǎ ar putea sǎ vadǎ prin câte necazuri a trecut cel care a creat primii trei bulbi de lalea neagrǎ? Cu siguranţǎ şi-ar schimba pǎrerea despre flori şi de ce nu, despre naturǎ, cum cǎ ea trebuie ocrotitǎ şi admiratǎ.Celebra replicǎ conform cǎreia internetul şi televizorul nu vor înlocui niciodatǎ cǎrţile este adevǎratǎ, cu menţiunea cǎ internetul este foarte util în orice domeniu, iar televizorul ne informeazǎ în timp real şi ne relaxeazǎ, dar o carte este capabilǎ sǎ facǎ toate aceste lucruri.
Sunt persoane care afirmǎ cǎ, dacǎ nu au citit de mici copii, acum la maturitate nu are rost sǎ facǎ acest lucru, deoarece ar fi penibile. Este greşit, deoarece cǎrţile nu ţin cont de vârstǎ şi nu te resping, ci ele doresc doar sǎ le citeşti. Ce învǎţǎturi vei lua din acele cǎrţi depinde şi de tine. Cǎrțile dǎinuiesc în timp fiind prieteni reci, dar siguri.
Citeşte o carte şi te vei simţi mai bogat sufleteşte.
Hopulele Cătălina cl.asa a X-a Servicii A
Cum ar putea fetele sǎ aprecieze faptul cǎ au pǎrinţi şi au o locuinţă dacǎ nu s-ar compara cu micuța Heidi ?
În serile lungi de varǎ, care parcǎ nu se mai sfârşesc, cum ar fi dacǎ deodatǎ ne-am trezi în frumoasa Franţă urmǎrind faptele pline de vitejie ale lui d’Artagnan spre cucerirea doamnei Bonacieux sau încercǎrile malefice ale lui Milady de a face numai ce spune Cardinalul? Sunǎ tentant? Cu siguranţǎ! Imaginaţi-vǎ un tânǎr care dupǎ citirea cǎrţii Enigma Otiliei de G. Cǎlinescu îşi schimbǎ total caracterul şi devine din bǎiatul ,,șmecher” de cartier care asculta pânǎ ieri numai de propriile instincte, un tânǎr galant, respectuos şi cu o ţinutǎ demnǎ de un tânǎr. Cu siguranţǎ cǎ şi bǎieţilor din ziua de azi le-ar plǎcea o prietenǎ cu trǎsǎturile Otiliei, elegantǎ şi cu un vocabular exemplar.
Indiferent dacǎ vrem sau nu, cǎrţile sunt ,,pǎrți” din viaţa noastrǎ şi cu cât citim mai mult cu atât mai bine, ne îmbogǎţim vocabularul, ne creem o pǎrere mai bunǎ, mai frumoasǎ despre viaţǎ. Cǎrţile, atunci când suntem trişti, ne fac sǎ uitǎm şi sǎ ne cufundǎm în lumea lor, scǎpând parcǎ de toate grijile, nevoile şi neajunsurile vieţii cotidiene. Cartea sau cǎrţile preferate îţi reflectǎ caracterul, spun foarte multe despre tine. De multe ori ne putem asemǎna cu unele personaje din cǎrţi şi putem vedea cum au procedat ele în anumite situaţii, dacǎ au fǎcut bine sau nu. Cei care, poate de multe ori nu admirǎ florile sau pur şi simplu nu le plac, cum ar reacţiona dacǎ ar putea sǎ vadǎ prin câte necazuri a trecut cel care a creat primii trei bulbi de lalea neagrǎ? Cu siguranţǎ şi-ar schimba pǎrerea despre flori şi de ce nu, despre naturǎ, cum cǎ ea trebuie ocrotitǎ şi admiratǎ.Celebra replicǎ conform cǎreia internetul şi televizorul nu vor înlocui niciodatǎ cǎrţile este adevǎratǎ, cu menţiunea cǎ internetul este foarte util în orice domeniu, iar televizorul ne informeazǎ în timp real şi ne relaxeazǎ, dar o carte este capabilǎ sǎ facǎ toate aceste lucruri.
Sunt persoane care afirmǎ cǎ, dacǎ nu au citit de mici copii, acum la maturitate nu are rost sǎ facǎ acest lucru, deoarece ar fi penibile. Este greşit, deoarece cǎrţile nu ţin cont de vârstǎ şi nu te resping, ci ele doresc doar sǎ le citeşti. Ce învǎţǎturi vei lua din acele cǎrţi depinde şi de tine. Cǎrțile dǎinuiesc în timp fiind prieteni reci, dar siguri.
Citeşte o carte şi te vei simţi mai bogat sufleteşte.
Hopulele Cătălina cl.asa a X-a Servicii A
Lectura
Lectura nu necesită costuri deosebite pentru că cei care nu-şi pot cumpăra cãrţi le pot împrumuta de la biblioteci sau de la prieteni. Această activitate se poate desfãşura oriunde: acasă, dacă vremea este urâtă, pe o bancă în parc sau pe câmp la umbra unui pom, dacã vremea este bunã. Ce poate fi mai relaxant decât să citeşti o carte interesantă întins pe pătură la umbra unui pom.
Cu cât citim mai mult , cu atât ni se pare că ştim mai puţin…asta e esenţa lecturii…
Turtuşan Alexandra
Clasa a-X-a Servicii.A
De ce trebuie să citim? Simplu, dacă vrem să avem o cultură generală bogată şi cunoştinţe despre personalităţi, artă, sau alte domenii – trebuie să citim. Dacă vrem să arătăm celorlalţi că suntem nişte oameni intelectuali, deştepţi, trebuie să avem multe cunoştinţe generale, iar aceste cunoştinţe nu le putem dobândi decât prin citit.
Mi-aduc aminte, când eram mai micuţă, mama îmi citea tot felul de poveşti, iar eu încercam să reproduc în imaginaţia mea cuvintele. În clasele primare, am învăţat încetul cu încetul tainele scrisului, iar în cele din urmă şi cele ale cititului. Descoperind aceste taine, am început să-mi dezvolt mentalitatea şi totodată personalitatea.
Dar, ca să nu mă abat de la subiect, cititul este o taină pe care fiecare persoană o “mânuieşte” după bunul plac.
Dascălu Andreea
Clasa a X-a Servicii.A
Lectura ar trebui să aibă un rol motivaţional, să fie un loc de evadare.
Din păcate în ziua de azi, tehnologia ţine departe lectura. Sunt foarte puţini cei care citesc în timpul liber, deoarece preferă alte activităţi cum ar fi uitatul la televizor, ascultarea muzicii şi comunicarea pe internet.
Nu se mai pune accent atât de mult pe citit şi pe informaţiile pe care nu le poate da lectura. Mulţi ocupă funcţii importante, dar nu sunt toţi demne de ele. Mărturie stau diplomele false şi modul sărac de a se exprima. Dacă lumea ar fi alcătuită din o sută de oameni, doar una ar avea cu adevărat diplomă universitară.
Lectura te învaţă valorile morale, dar contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare, de memorare şi creativitate.
Un mare filozof spunea odată:
,, Poartă o haină veche şi cumpără o carte nouă.”
Milea Andreea cl. a X –a Servicii A
Cu cât citim mai mult , cu atât ni se pare că ştim mai puţin…asta e esenţa lecturii…
Turtuşan Alexandra
Clasa a-X-a Servicii.A
De ce trebuie să citim? Simplu, dacă vrem să avem o cultură generală bogată şi cunoştinţe despre personalităţi, artă, sau alte domenii – trebuie să citim. Dacă vrem să arătăm celorlalţi că suntem nişte oameni intelectuali, deştepţi, trebuie să avem multe cunoştinţe generale, iar aceste cunoştinţe nu le putem dobândi decât prin citit.
Mi-aduc aminte, când eram mai micuţă, mama îmi citea tot felul de poveşti, iar eu încercam să reproduc în imaginaţia mea cuvintele. În clasele primare, am învăţat încetul cu încetul tainele scrisului, iar în cele din urmă şi cele ale cititului. Descoperind aceste taine, am început să-mi dezvolt mentalitatea şi totodată personalitatea.
Dar, ca să nu mă abat de la subiect, cititul este o taină pe care fiecare persoană o “mânuieşte” după bunul plac.
Dascălu Andreea
Clasa a X-a Servicii.A
Lectura ar trebui să aibă un rol motivaţional, să fie un loc de evadare.
Din păcate în ziua de azi, tehnologia ţine departe lectura. Sunt foarte puţini cei care citesc în timpul liber, deoarece preferă alte activităţi cum ar fi uitatul la televizor, ascultarea muzicii şi comunicarea pe internet.
Nu se mai pune accent atât de mult pe citit şi pe informaţiile pe care nu le poate da lectura. Mulţi ocupă funcţii importante, dar nu sunt toţi demne de ele. Mărturie stau diplomele false şi modul sărac de a se exprima. Dacă lumea ar fi alcătuită din o sută de oameni, doar una ar avea cu adevărat diplomă universitară.
Lectura te învaţă valorile morale, dar contribuie la dezvoltarea capacităţii de exprimare, de memorare şi creativitate.
Un mare filozof spunea odată:
,, Poartă o haină veche şi cumpără o carte nouă.”
Milea Andreea cl. a X –a Servicii A
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
